Câteva cuvinte despre cinci locașe de cult aflate pe o rază de 1km una de alta, în peninsula veche a Constanței.

Construcţia bisericii a început în anul 1865 şi s-a terminat în anul 1867, la baza ei stând firmanul de construire dat de către Sultanul Abdul Aziz.

Clădirea, în formă dreptunghiulară, nu are turle, întrucât era prevăzut în mod expres în aprobare, ca bisericile creştine din Imperiul Otoman să nu fie mai înalte decât moscheele musulmane. Până în anul 1948 slujbele erau oficiate de preoți greci, însă odată cu plecarea din Constanța a ultimului preot elen, această sarcină sacră a revenit preoților romani.

Biserica armenească Sf Maria

Biserica armenească funcționează într-o clădire care a fost construită la 1880 și care a funcționat până după război ca școală pentru copiii armeni. Biserica din lemn precedentă, ridicată pe la 1740, a fost distrusă într-un incendiu.

Inițial biserica a fost mutată la etajul școlii, dar după ce comunitatea armenească s-a redus și nu au mai fost copii, ea a ocupat întreaga clădire.

Astăzi se pare că în oraș mai trăiesc cam 200 de armeni declarați. Slujbele se desfășoară în limba armeană clasică, deși nimeni nu o mai înțelege. Biserica nu are picturi la interior, ci doar icoane mari.

Din sinagoga mare astăzi nu au mai rămas decât pereții exteriori. Ea a fost construită la 1911, în stil maur și cu o oarecare influență caldeeană, pe un teren dat la 1864 de sultanul Abdul Azis, prin firman. În timpul războiului a fost depozit german pentru efecte militare.

Dacă sunteți curioși – există pe internet și câteva poze din interior, să vedeți ce am pierdut.

Când în alte țări cartierele evreiești sunt adevărate puncte de atracție pentru turiști, la noi clădirea a fost lăsată să se degradeze aproape intenționat după 1989.

Comunitatea evreiască astăzi în Constanța nu mai depășește 50 de persoane, dar Constanța nu a avut niciodată un număr foarte mare de evrei comparativ cu ate orașe. Maximul l-a atins pe la 1939, când număra cam 2000 de evrei, majoritatea așkenazi.

A mai existat o sinagogă în peninsula veche, care a fost demolată după 1989.

Moscheea Mahmud

Moscheea a fost construită între 1910-1913 din inițiativa regelui Carol I, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din orașul Constanța.

Inaugurarea a avut loc pe data de 31 mai 1913 în prezența familiei regale și a reprezentaților cultului musulman în România.

Arhitecții au fost români, iar stilul este egipteano-bizantin, cu elemente românești. A fost prima construcție din România la care s-a folosit beton armat, pentru cupola și minaret. Înăuntru există unul dintre cele mai mari covoare musulmane din Europa, adus de pe insula Ada Kaleh.

Inițial s-a numit Moscheea Carol I, ulterior a fost redenumită Moscheea Mahmud al II-lea. Totuși, în prezent, credincioșii musulmani o numesc „Kral camisi” sau „Geamia Regelui”.

Biserica „Sfântul Anton de Padova”

Bazilica catolică din Constanța a fost construită la 1938, pe locul unei foste capele romano-catolice. În timpul războiului a fost preluată de armata sovietică și transformată în depozit de muniții.

Legenda spune că dacă te rogi la Biserica Catolică Sfântul Anton din peninsulă, orice dorinţă ţi se va îndeplini și se pare că la Sf Anton s-au rugat nu doar creștini, ci și musulmani. Nu vă îmbulziți, trebuie să vă rugați la el 9 săptămâni !

Multiculturalismul ar trebui să fie brand e țară pentru România. Constanța ar trebui să fie capitala acestei Românii, pentru că nicăieri nu a existat poate o diversitate mai mare ca aici. În schimb – toată peninsula unde altă dată era un mix de nații, astăzi este într-o stare avansată de degradare.

Nepăsarea cetățenilor merge mână în mână cu a autorităților, în grija cărora se află multe din clădirile aflate pe marginea prăpastiei.